
Pe 6 și 7 septembrie, Conacul Zăgujeni își redeschide porțile pentru a doua ediție a Zestrea – Festival de Arte și Bucurii
Cu prilejul Nopții Muzeelor la Sate, Conacul Zăgujeni își redeschide porțile pentru Zestrea – Festival de Arte și Bucurii, ediția 2025. Timp de două zile, pe 6 și 7 septembrie, Conacul va găzdui o suită de surprize pentru publicul larg, acoperind un vast paletar pentru toate vârstele și gusturile – de la minunate momente muzicale, expoziții și ateliere pentru copii la obiecte unice de artizanat și produse culinare și gourmet din inima Banatului.“Ne-am dorit să organizăm ediția de anul acesta a Festivalului Zestrea în contextul Nopții Muzeelor la Sate pentru că acest monument este în inima satului Zăgujeni de aproape două secole și a supraviețuit datorită locuitorilor. Festivalul își propune să aducă laolaltă muzicieni, artizani, meșteri populari și producători locali care să le ofere vizitatorilor de toate vârstele momente frumoase împreună și amintiri de neuitat”, a declarat Victor Paicu, Conacul Zăgujeni.Cu sprijinul Filarmonicii Banatul, ca parte a turneului Festivalului Eufonia, avem onoarea de a găzdui sâmbătă, în prima parte a zilei, la Conac un cvartet de coarde – vioară, violă, violoncel și lăută – cu adevărat special. Vlad Popescu, Florian Schmidt-Bartha, Anna Maria Wünsch și Diego Cantalupi, cei patru muzicieni premiați la nivel internațional ne vor încânta cu acorduri de muzică barocă europeană. În atmosfera nobilă a singurului conac din județ, publicul va trăi o dimineață de eleganță, armonie și conexiune directă cu muzica clasică, cu trecutul, dar și cu prezentul.“Ne bucurăm că, pentru două zile, satul Zăgujeni devine o mică capitală pentru zona Banatului de Munte. Vizitatorii de toate vârstele se pot bucura de momente artistice deosebite, de ateriere creative și educaționale, dar și de produse tradiționale și gourmet locale”, a declarat Daniel Boambeș, primarul comunei Constantin Daicoviciu.Duminică, pe 7 septembrie, Șaraimanic aduce pentru prima data Lăutăresele în Banat, la Conacul Zăgujeni. Când cântă femeile, lumea parcă ajunge, în sfârșit, în matca ei. Când cântă femeile, parcă nimic rău nu se poate întâmpla. Cântările femeilor sunt vindecătoare, păzitoare, magice. Mai cu seamă, când trei femei din trei feluri de rânduieli, din trei feluri de geografii își amestecă energiile: Mădălina Pavăl din satul Baia din Bucovina, Aylin Cadîr din Fântâna Mare (Bașpînar), satul turcesc al Dobrogei, și Cristina Chiosea din București. Trei lăutari le vor înconjura și învălui cu muzicile lor: Mircea Ardeleanu – bas & percuție, Mihail Grigore – violoncel & voce, Lucian Naste – chitară.În interiorul Conacului, pe parcursul celor două zile, vizitatorii pot admira o colecție de costume populare vechi din Comuna Constantin-Daicoviciu, dar și o expoziție itinerantă de la Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță. Iubitorii de patrimoniu și de artă se vor bucura de expoziția Patrimoniu fragil prezentată de Asociația Prin Banat, dar și de o expoziție de pictură și multe altele.Producătorii locali din Județul Caraș-Severin își vor expune produsele în curtea Conacului, iar artizani și meșteri populari vor prezenta adevărate opere de artă. Copiii pot participa la diverse ateliere, iar părinții pot descoperi povestea Conacului Zăgujeni prin intermediul tururilor ghidate.Accesul este gratuit pentru expozițiile din Conac, tururile ghidate și zona de artizani, meșteri populari și producători locali. Detalii pe https://www.blt.ro/zestrea-festival-de-arte-si-bucuriieditia-2025.html pentru bilete atât la concertele Șaraimanic – Lăutăresele și Cvartetul de coarde, cât și pentru atelierele și spectacolele pentru copii. Fondurile strânse din vânzarea biletelor vor contribui la punerea în siguranță a monumentului istoric.Zestrea – Festival de Arte și Bucurii este organizat de Conacul Zăgujeni cu sprijinul Primăriei Constantin Daicoviciu, având ca parteneri Consiliul Județean Caraș-Severin prin Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Filarmonica Banatul, Asociația Prin Banat, 21 concept, My Romanian Store și Duty Shop.Despre Conacul ZăgujeniConacul Zăgujeni, monument clasa B, este singurul conac din județul Caraș-Severin înregistrat în lista Monumentelor Istorice. Istoria Conacului Zăgujeni este o istorie multiculturală. Miklós şi Simon, descendenții de origine armeană a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre întemeietorii orașului Gherla, au achiziționat domeniul de la Zăgujeni în 1808. După moartea lui Miklós, în 1841, proprietatea şi rangul nobiliar vor fi moştenite de către fiii adoptivi ai acestuia, Imre şi Gyula Kopal.În 1850, Gyula va finaliza conacul început de tatăl său în 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. În 1874, sub impactul morții premature a fiului ei, baroneasa va vinde moşia către familia de industriaşi vienezi Juhász. Aceasta va extinde clădirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenţă rară, o seră şi o piscină. În al Doilea Război Mondial, conacul, ca atâtea alte clădiri emblematice, va ajunge în mâinile trupelor ruse. În perioada comunistă, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar după Revoluție a continuat să deserveascăAgromec. Conacul Zăgujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu.În anul 2023, Conacul Zăgujeni a fost achiziționat de actualii proprietari, iar începând cu anul 2024, Conacul Zăgujeni a intrat într-un amplu proces de revitalizare. Proiectul își propune să transforme Conacul Zăgujeni dintr-un spațiu istoric abandonat într-un hub, un reper activ de memorie, cultură, educație și antreprenoriat pentru comunitatea locală și vizitatori. Conceptul pornește de la ideea că patrimoniul devine viu în contact cu oamenii, iar monumentele pot funcționa ca spații de dezvoltare, de învățare, de creație, apartenență, ca motor pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților. Mai multe detalii despre monumentul istoric și procesul de revitalizare pe www.conaculzagujeni.org, pe pagina de Facebook și pe Instagram. Date de contact Conacul Zăgujeni: comunicare@conaculzagujeni.org.

ACTUALIZARE -INFORMARE -IN ATENTIA CETATENILOR COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU –REPREZENTANTII OPERATORULUI DE SALUBRIZARE SC BRATNER SRL SE VOR DEPLASA PE TEREN IN VEDEREA INCHEIERII CONTRACTELOR DE SALUBRIZARE PENTRU FIECARE GOSPODARIE – INCEPAND DE SAMBATA 15.02.2025 ORA 10:00 VOR FI PREZENTI IN SATUL CAVARAN.
VA MULTUMIM PENTRU INTELEGERE!
INFORMARE -IN ATENTIA CETATENILOR COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU –NOUL OPERATOR DE SALUBRIZARE SC BRATNER SRL REIA ACTIVITATEA DE COLECTARE SI TRANSPORT A DESEURILOR DE PE RAZA COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU. INCEPAND CU ZIUA DE LUNI 10.02.2025 – SE VA COLECTA DESEU RECICLABIL, URMAND CA IN DATA DE 17.02.2025 SE VA COLECTA GUNOI MENAJER. VA MULTUMIM PENTRU INTELEGERE!
IN ATENTIA CETATENILOR COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU – REFERITOR LA SERVICIUL DE SALUBRIZARE AL COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU – VA INFORMAM CA INCEPAND DE LUNI 03.02.2025 PANA LA PRELUAREA SERVICIULUI DE CATRE NOUL OPERATOR SE SUSPENDA RIDICAREA GUNOIULUI MENAJER SI RECICLABILUL DE PE RAZA COMUNEI CONSTANTIN DAICOVICIU. LA MOMENTUL RELUARII SERVICIULUI VA VOM ANUNTA. VA MULTUMIM PENTRU INTELEGERE!
Zestrea – Festival de arte și bucurii cu obiecte unicat
Între 12-13 octombrie 2024, Conacul Zăgujeni, probabil cel mai bine păstrat conac din județul Caraș-Severin, îi așteaptă pe iubitorii de artă și frumos cu obiecte unicat la Zestrea – Festival de arte și bucurii. Organizată în parteneriat cu Primăria Constantin Daicoviciu și Centrul de Cultură şi Artă Caraş-Severin, prima ediție a Festivalului se va bucura de prezența a numeroși meșteri populari și artizani veniți din întreaga țară.
„Cuvântul românesc „zestre” provine din termenul latin „dextrae”, care înseamnă „făgăduință solemnă”. Atunci când vorbim despre zestre, nu ne referim doar la bunurile materiale dintr-o moștenire, ci și la promisiunea pe care acestea o reprezintă atât prin valoarea lor intrinsecă, cât și extrinsecă. Prin tot ceea ce facem la Conacul Zăgujeni, mai ales de acum înainte, intenționăm să împlinim această promisiune, să redăm acest loc nu doar comunității din zonă, ci să îl deschidem spre oameni și evenimente capabile să îl transforme într-un centru cultural și educațional relevant în regiune”, spune Victor Paicu, Conacul Zăgujeni.
Un asemenea angajament, de a duce mai departe, de a păstra cu sfințenie și respect meșteșugiri și îndeletniciri vechi și-au asumat și meșterii populari și artizanii care vor fi prezenți la prima ediție a Festivalului Zestrea, unde toți cei care vor trece pragul Conacului Zăgujeni se vor putea bucura de o adevărată expoziție în aer liber de minunate obiecte făurite din lemn, lut sau chiar pănuși, dar și de adevărate minunății cusute cu migală sau de icoane pictate pe sticlă cu multă inspirație și har.
Meșterii populari și artizanii care au răspuns invitației noastre și care ne vor bucura cu prezența și obiectele meșteșugite ieșite din mâinile lor în cele două zile ale festivalului mărturisesc că au învățat arta sau meșteșugul de la părinții sau bunicii lor, parte a unei moșteniri care s-a transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Cu toții împărtășesc, de asemenea, o anume bucurie de duce mai departe zestrea primită care vorbește despre tradiție și apartenență.
Vă invităm să descoperiți universul fascinant al creațiilor pline de inspirație și de frumusețe al meșterilor și artizanilor care vor participa la prima ediție a festivalului „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”:
Monica și Radu Dincă creează, în atelierul lor din București, lucrări religioase și decorative din sticlă, aducând la viață tradiții vechi prin tehnici deosebite. Cei doi meșteri sticlari realizează vitralii de mici și mari dimensiuni și pictează pe sticlă folosind tehnica tradițională tempera cu emulsie de ou și ulei. Icoanele lor sunt inspirate din izvoade de icoană țărănească din diverse zone și perioade, iar ramele din lemn sunt atent patinate cu ceară de albine colorată.
Miniaturile pictate pe sticlă reflectă motive tradiționale și religioase, fiecare simbol fiind însoțit de legenda sa, tradusă și în limba engleză. Vitraliile sunt realizate în tehnica Tiffany, folosind sticlă manuală colorată și cupru, iar micile vitralii pot funcționa atât ca obiecte decorative, cât și ca pandante unicat.
Toate obiectele lucrate de familia Dincă sunt obiecte de autor, unicate, realizate cu migală și cu mult drag. Viața lor gravitează în jurul acestei activități, iar bucuria și entuziasmul cu care creează se regăsesc în fiecare obiect creat.
Florin Cramariuc este un meșteșugar plin de viață care îmbină talentul și inspirația în crearea unor obiecte încărcate de poveste și tradiție. Cu o voioșie contagioasă, el transformă lemnul în creații care ne conectează la rădăcinile noastre, pentru că prin tot ceea ce face se citește nu doar dragostea față de meșteșugul lucrării lemnului, ci și dragostea față de tradițiile locale și frumusețea naturii. La festival, meșterul popular nu va aduce doar lucrări realizate cu atât de multă iscusință, ci și bucuria de a împărtăși povești fascinante cu vizitatorii.
Juliánna Bálint este o artistă dedicată, cunoscută pentru răbdarea sa în crearea jucăriilor și ornamentelor din pănuși. Pasiunea sa pentru acest meșteșug a început în copilărie și a fost revitalizată prin tehnicile învățate de la soțul său și de soacra sa. La „Zestrea”, dna. Balint va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi minunățiile ieșite din mâinile sale, precum și ateliere interactive pentru cei mici.
Liliana Ghilvacs este o ferventă promotoare a culturii populare autentice, specializată în ceramică. Obiectele sale unice, precum farfurii, căni și vaze, sunt realizate din lut și decorate cu simboluri inspirate din natură. Dna. Ghilvacs ne invită să explorăm creațiile pe care le va aduce la festival, care nu sunt doar decorative, ci totodată extrem de utile în orice casă.
Cu multă migală și dăruire, Maria Brete creează „ZoreleColorate”, bijuterii și accesorii tradiționale unice, îmbogățite cu motive cusute manual. Inspirată de amintirile din copilărie, când mergea cu mama la șezători, Dna. Brete a învățat meșteșugul de la femeile din comunitatea sa, afirmând: „Am „furat” lucrul, pentru că nu țin minte ca mama să fi zis «hai, Maria dragă, să-ți arăt cum». M-am pus și am văzut că știu.”
La „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, va aduce o gamă variată de produse unicat, perfecte pentru a fi oferite cadou sau purtate atât în fiecare zi, cât și cu ocazia sărbătorilor: cercei, coliere, broșe, agrafe și butoni.
Rodica Sabadîș este meșter în podoabe și cusături tradiționale și vine din Țara Chioarului, județul Maramureș. Din pasiune pentru arta populară și meșteșugul autentic, de peste 12 ani, lucrează cu dedicare și inspirație podoabe specifice regiunii Maramureș, zonă în care a crescut și a învățat diverse meșteșuguri, dintre care cel mai drag îi este confecționarea podoabelor. Creațiile dnei. Sabadîș readuc la viață acele podoabe care se purtau cu „un motiv, o credință, o însemnătate”, exprimând totodată dorința meșterului de a transmite tinerei generații dragostea și respectul față de bogata noastră moștenire culturală. O parte dintre modelele realizate sunt inspirate din fotografii vechi de familie, precum și din diverse obiecte țesute și costume populare, incluzând motive florale și simboluri abstracte, cum ar fi elemente cosmice (luna, stelele), elemente zoomorfe (coarnele berbecului, creasta cocoșului) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale acestora).
Familia Mirescu a început să cultive lavandă în urmă cu trei ani, mai mult din dorința de a rămâne activi odată cu pensionarea. Grație încurajărilor venite din partea copiilor lor și a sprijinului primit din partea unui prieten, au descoperit un univers plin de culoare și parfum. Au început să se documenteze din ce în ce mai mult și, totodată, să experimenteze prin realizarea a diferite produse – săpunuri, lumânări parfumate etc. – pe bază de ulei de lavandă. A urmat participarea la numeroase târguri și evenimente și, odată cu acestea, o intensificare a activității lor și chiar o preocupare constantă în privința diversificării în viitorul apropiat a produselor pe care le oferă.
Vă așteptăm cu drag la „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, un eveniment prin care, fiecare dintre cei prezenți, ne ținem de promisiunea de a duce mai departe ceea ce am primit drept moștenire.
Informații despre programul Festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului: https://www.facebook.com/profile.php?id=61564317612659.
Meșteri populari și artizani din toată țara vă așteaptă la
Zestrea – Festival de arte și bucurii cu obiecte unicat
Între 12-13 octombrie 2024, Conacul Zăgujeni, probabil cel mai bine păstrat conac din județul Caraș-Severin, îi așteaptă pe iubitorii de artă și frumos cu obiecte unicat la Zestrea – Festival de arte și bucurii. Organizată în parteneriat cu Primăria Constantin Daicoviciu și Centrul de Cultură şi Artă Caraş-Severin, prima ediție a Festivalului se va bucura de prezența a numeroși meșteri populari și artizani veniți din întreaga țară.
„Cuvântul românesc „zestre” provine din termenul latin „dextrae”, care înseamnă „făgăduință solemnă”. Atunci când vorbim despre zestre, nu ne referim doar la bunurile materiale dintr-o moștenire, ci și la promisiunea pe care acestea o reprezintă atât prin valoarea lor intrinsecă, cât și extrinsecă. Prin tot ceea ce facem la Conacul Zăgujeni, mai ales de acum înainte, intenționăm să împlinim această promisiune, să redăm acest loc nu doar comunității din zonă, ci să îl deschidem spre oameni și evenimente capabile să îl transforme într-un centru cultural și educațional relevant în regiune”, spune Victor Paicu, Conacul Zăgujeni.
Un asemenea angajament, de a duce mai departe, de a păstra cu sfințenie și respect meșteșugiri și îndeletniciri vechi și-au asumat și meșterii populari și artizanii care vor fi prezenți la prima ediție a Festivalului Zestrea, unde toți cei care vor trece pragul Conacului Zăgujeni se vor putea bucura de o adevărată expoziție în aer liber de minunate obiecte făurite din lemn, lut sau chiar pănuși, dar și de adevărate minunății cusute cu migală sau de icoane pictate pe sticlă cu multă inspirație și har.
Meșterii populari și artizanii care au răspuns invitației noastre și care ne vor bucura cu prezența și obiectele meșteșugite ieșite din mâinile lor în cele două zile ale festivalului mărturisesc că au învățat arta sau meșteșugul de la părinții sau bunicii lor, parte a unei moșteniri care s-a transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Cu toții împărtășesc, de asemenea, o anume bucurie de duce mai departe zestrea primită care vorbește despre tradiție și apartenență.
Vă invităm să descoperiți universul fascinant al creațiilor pline de inspirație și de frumusețe al meșterilor și artizanilor care vor participa la prima ediție a festivalului „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”:
Monica și Radu Dincă creează, în atelierul lor din București, lucrări religioase și decorative din sticlă, aducând la viață tradiții vechi prin tehnici deosebite. Cei doi meșteri sticlari realizează vitralii de mici și mari dimensiuni și pictează pe sticlă folosind tehnica tradițională tempera cu emulsie de ou și ulei. Icoanele lor sunt inspirate din izvoade de icoană țărănească din diverse zone și perioade, iar ramele din lemn sunt atent patinate cu ceară de albine colorată.
Miniaturile pictate pe sticlă reflectă motive tradiționale și religioase, fiecare simbol fiind însoțit de legenda sa, tradusă și în limba engleză. Vitraliile sunt realizate în tehnica Tiffany, folosind sticlă manuală colorată și cupru, iar micile vitralii pot funcționa atât ca obiecte decorative, cât și ca pandante unicat.
Toate obiectele lucrate de familia Dincă sunt obiecte de autor, unicate, realizate cu migală și cu mult drag. Viața lor gravitează în jurul acestei activități, iar bucuria și entuziasmul cu care creează se regăsesc în fiecare obiect creat.
Florin Cramariuc este un meșteșugar plin de viață care îmbină talentul și inspirația în crearea unor obiecte încărcate de poveste și tradiție. Cu o voioșie contagioasă, el transformă lemnul în creații care ne conectează la rădăcinile noastre, pentru că prin tot ceea ce face se citește nu doar dragostea față de meșteșugul lucrării lemnului, ci și dragostea față de tradițiile locale și frumusețea naturii. La festival, meșterul popular nu va aduce doar lucrări realizate cu atât de multă iscusință, ci și bucuria de a împărtăși povești fascinante cu vizitatorii.
Juliánna Bálint este o artistă dedicată, cunoscută pentru răbdarea sa în crearea jucăriilor și ornamentelor din pănuși. Pasiunea sa pentru acest meșteșug a început în copilărie și a fost revitalizată prin tehnicile învățate de la soțul său și de soacra sa. La „Zestrea”, dna. Balint va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi minunățiile ieșite din mâinile sale, precum și ateliere interactive pentru cei mici.
Liliana Ghilvacs este o ferventă promotoare a culturii populare autentice, specializată în ceramică. Obiectele sale unice, precum farfurii, căni și vaze, sunt realizate din lut și decorate cu simboluri inspirate din natură. Dna. Ghilvacs ne invită să explorăm creațiile pe care le va aduce la festival, care nu sunt doar decorative, ci totodată extrem de utile în orice casă.
Cu multă migală și dăruire, Maria Brete creează „ZoreleColorate”, bijuterii și accesorii tradiționale unice, îmbogățite cu motive cusute manual. Inspirată de amintirile din copilărie, când mergea cu mama la șezători, Dna. Brete a învățat meșteșugul de la femeile din comunitatea sa, afirmând: „Am „furat” lucrul, pentru că nu țin minte ca mama să fi zis «hai, Maria dragă, să-ți arăt cum». M-am pus și am văzut că știu.”
La „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, va aduce o gamă variată de produse unicat, perfecte pentru a fi oferite cadou sau purtate atât în fiecare zi, cât și cu ocazia sărbătorilor: cercei, coliere, broșe, agrafe și butoni.
Rodica Sabadîș este meșter în podoabe și cusături tradiționale și vine din Țara Chioarului, județul Maramureș. Din pasiune pentru arta populară și meșteșugul autentic, de peste 12 ani, lucrează cu dedicare și inspirație podoabe specifice regiunii Maramureș, zonă în care a crescut și a învățat diverse meșteșuguri, dintre care cel mai drag îi este confecționarea podoabelor. Creațiile dnei. Sabadîș readuc la viață acele podoabe care se purtau cu „un motiv, o credință, o însemnătate”, exprimând totodată dorința meșterului de a transmite tinerei generații dragostea și respectul față de bogata noastră moștenire culturală. O parte dintre modelele realizate sunt inspirate din fotografii vechi de familie, precum și din diverse obiecte țesute și costume populare, incluzând motive florale și simboluri abstracte, cum ar fi elemente cosmice (luna, stelele), elemente zoomorfe (coarnele berbecului, creasta cocoșului) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale acestora).
Familia Mirescu a început să cultive lavandă în urmă cu trei ani, mai mult din dorința de a rămâne activi odată cu pensionarea. Grație încurajărilor venite din partea copiilor lor și a sprijinului primit din partea unui prieten, au descoperit un univers plin de culoare și parfum. Au început să se documenteze din ce în ce mai mult și, totodată, să experimenteze prin realizarea a diferite produse – săpunuri, lumânări parfumate etc. – pe bază de ulei de lavandă. A urmat participarea la numeroase târguri și evenimente și, odată cu acestea, o intensificare a activității lor și chiar o preocupare constantă în privința diversificării în viitorul apropiat a produselor pe care le oferă.
Vă așteptăm cu drag la „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, un eveniment prin care, fiecare dintre cei prezenți, ne ținem de promisiunea de a duce mai departe ceea ce am primit drept moștenire.
Informații despre programul Festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului: https://www.facebook.com/profile.php?id=61564317612659.
Comuna Constantin Daicoviciu, cu sediul în Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras –Severin, primariacavaran@yahoo.com are 2 proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) respectiv:
1 „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE PRIN DOTAREA CU MOBILIER ADECVAT ȘI ECHIPAMENTE DIGITALE A ȘCOLILOR DIN COMUNA CONSTANTIN DAICOVICIU, JUDEȚUL CARAȘ – SEVERIN”
2 „RENOVARE ENERGETICĂ MODERATĂ A CLĂDIRII PRIMĂRIEI CONSTANTIN DAICOVICIU, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN”