Zestrea – Festival de arte și bucurii cu obiecte unicat
Între 12-13 octombrie 2024, Conacul Zăgujeni, probabil cel mai bine păstrat conac din județul Caraș-Severin, îi așteaptă pe iubitorii de artă și frumos cu obiecte unicat la Zestrea – Festival de arte și bucurii. Organizată în parteneriat cu Primăria Constantin Daicoviciu și Centrul de Cultură şi Artă Caraş-Severin, prima ediție a Festivalului se va bucura de prezența a numeroși meșteri populari și artizani veniți din întreaga țară.
„Cuvântul românesc „zestre” provine din termenul latin „dextrae”, care înseamnă „făgăduință solemnă”. Atunci când vorbim despre zestre, nu ne referim doar la bunurile materiale dintr-o moștenire, ci și la promisiunea pe care acestea o reprezintă atât prin valoarea lor intrinsecă, cât și extrinsecă. Prin tot ceea ce facem la Conacul Zăgujeni, mai ales de acum înainte, intenționăm să împlinim această promisiune, să redăm acest loc nu doar comunității din zonă, ci să îl deschidem spre oameni și evenimente capabile să îl transforme într-un centru cultural și educațional relevant în regiune”, spune Victor Paicu, Conacul Zăgujeni.
Un asemenea angajament, de a duce mai departe, de a păstra cu sfințenie și respect meșteșugiri și îndeletniciri vechi și-au asumat și meșterii populari și artizanii care vor fi prezenți la prima ediție a Festivalului Zestrea, unde toți cei care vor trece pragul Conacului Zăgujeni se vor putea bucura de o adevărată expoziție în aer liber de minunate obiecte făurite din lemn, lut sau chiar pănuși, dar și de adevărate minunății cusute cu migală sau de icoane pictate pe sticlă cu multă inspirație și har.
Meșterii populari și artizanii care au răspuns invitației noastre și care ne vor bucura cu prezența și obiectele meșteșugite ieșite din mâinile lor în cele două zile ale festivalului mărturisesc că au învățat arta sau meșteșugul de la părinții sau bunicii lor, parte a unei moșteniri care s-a transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Cu toții împărtășesc, de asemenea, o anume bucurie de duce mai departe zestrea primită care vorbește despre tradiție și apartenență.
Vă invităm să descoperiți universul fascinant al creațiilor pline de inspirație și de frumusețe al meșterilor și artizanilor care vor participa la prima ediție a festivalului „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”:
Monica și Radu Dincă creează, în atelierul lor din București, lucrări religioase și decorative din sticlă, aducând la viață tradiții vechi prin tehnici deosebite. Cei doi meșteri sticlari realizează vitralii de mici și mari dimensiuni și pictează pe sticlă folosind tehnica tradițională tempera cu emulsie de ou și ulei. Icoanele lor sunt inspirate din izvoade de icoană țărănească din diverse zone și perioade, iar ramele din lemn sunt atent patinate cu ceară de albine colorată.
Miniaturile pictate pe sticlă reflectă motive tradiționale și religioase, fiecare simbol fiind însoțit de legenda sa, tradusă și în limba engleză. Vitraliile sunt realizate în tehnica Tiffany, folosind sticlă manuală colorată și cupru, iar micile vitralii pot funcționa atât ca obiecte decorative, cât și ca pandante unicat.
Toate obiectele lucrate de familia Dincă sunt obiecte de autor, unicate, realizate cu migală și cu mult drag. Viața lor gravitează în jurul acestei activități, iar bucuria și entuziasmul cu care creează se regăsesc în fiecare obiect creat.
Florin Cramariuc este un meșteșugar plin de viață care îmbină talentul și inspirația în crearea unor obiecte încărcate de poveste și tradiție. Cu o voioșie contagioasă, el transformă lemnul în creații care ne conectează la rădăcinile noastre, pentru că prin tot ceea ce face se citește nu doar dragostea față de meșteșugul lucrării lemnului, ci și dragostea față de tradițiile locale și frumusețea naturii. La festival, meșterul popular nu va aduce doar lucrări realizate cu atât de multă iscusință, ci și bucuria de a împărtăși povești fascinante cu vizitatorii.
Juliánna Bálint este o artistă dedicată, cunoscută pentru răbdarea sa în crearea jucăriilor și ornamentelor din pănuși. Pasiunea sa pentru acest meșteșug a început în copilărie și a fost revitalizată prin tehnicile învățate de la soțul său și de soacra sa. La „Zestrea”, dna. Balint va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi minunățiile ieșite din mâinile sale, precum și ateliere interactive pentru cei mici.
Liliana Ghilvacs este o ferventă promotoare a culturii populare autentice, specializată în ceramică. Obiectele sale unice, precum farfurii, căni și vaze, sunt realizate din lut și decorate cu simboluri inspirate din natură. Dna. Ghilvacs ne invită să explorăm creațiile pe care le va aduce la festival, care nu sunt doar decorative, ci totodată extrem de utile în orice casă.
Cu multă migală și dăruire, Maria Brete creează „ZoreleColorate”, bijuterii și accesorii tradiționale unice, îmbogățite cu motive cusute manual. Inspirată de amintirile din copilărie, când mergea cu mama la șezători, Dna. Brete a învățat meșteșugul de la femeile din comunitatea sa, afirmând: „Am „furat” lucrul, pentru că nu țin minte ca mama să fi zis «hai, Maria dragă, să-ți arăt cum». M-am pus și am văzut că știu.”
La „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, va aduce o gamă variată de produse unicat, perfecte pentru a fi oferite cadou sau purtate atât în fiecare zi, cât și cu ocazia sărbătorilor: cercei, coliere, broșe, agrafe și butoni.
Rodica Sabadîș este meșter în podoabe și cusături tradiționale și vine din Țara Chioarului, județul Maramureș. Din pasiune pentru arta populară și meșteșugul autentic, de peste 12 ani, lucrează cu dedicare și inspirație podoabe specifice regiunii Maramureș, zonă în care a crescut și a învățat diverse meșteșuguri, dintre care cel mai drag îi este confecționarea podoabelor. Creațiile dnei. Sabadîș readuc la viață acele podoabe care se purtau cu „un motiv, o credință, o însemnătate”, exprimând totodată dorința meșterului de a transmite tinerei generații dragostea și respectul față de bogata noastră moștenire culturală. O parte dintre modelele realizate sunt inspirate din fotografii vechi de familie, precum și din diverse obiecte țesute și costume populare, incluzând motive florale și simboluri abstracte, cum ar fi elemente cosmice (luna, stelele), elemente zoomorfe (coarnele berbecului, creasta cocoșului) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale acestora).
Familia Mirescu a început să cultive lavandă în urmă cu trei ani, mai mult din dorința de a rămâne activi odată cu pensionarea. Grație încurajărilor venite din partea copiilor lor și a sprijinului primit din partea unui prieten, au descoperit un univers plin de culoare și parfum. Au început să se documenteze din ce în ce mai mult și, totodată, să experimenteze prin realizarea a diferite produse – săpunuri, lumânări parfumate etc. – pe bază de ulei de lavandă. A urmat participarea la numeroase târguri și evenimente și, odată cu acestea, o intensificare a activității lor și chiar o preocupare constantă în privința diversificării în viitorul apropiat a produselor pe care le oferă.
Vă așteptăm cu drag la „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, un eveniment prin care, fiecare dintre cei prezenți, ne ținem de promisiunea de a duce mai departe ceea ce am primit drept moștenire.
Informații despre programul Festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului: https://www.facebook.com/profile.php?id=61564317612659.
Meșteri populari și artizani din toată țara vă așteaptă la
Zestrea – Festival de arte și bucurii cu obiecte unicat
Între 12-13 octombrie 2024, Conacul Zăgujeni, probabil cel mai bine păstrat conac din județul Caraș-Severin, îi așteaptă pe iubitorii de artă și frumos cu obiecte unicat la Zestrea – Festival de arte și bucurii. Organizată în parteneriat cu Primăria Constantin Daicoviciu și Centrul de Cultură şi Artă Caraş-Severin, prima ediție a Festivalului se va bucura de prezența a numeroși meșteri populari și artizani veniți din întreaga țară.
„Cuvântul românesc „zestre” provine din termenul latin „dextrae”, care înseamnă „făgăduință solemnă”. Atunci când vorbim despre zestre, nu ne referim doar la bunurile materiale dintr-o moștenire, ci și la promisiunea pe care acestea o reprezintă atât prin valoarea lor intrinsecă, cât și extrinsecă. Prin tot ceea ce facem la Conacul Zăgujeni, mai ales de acum înainte, intenționăm să împlinim această promisiune, să redăm acest loc nu doar comunității din zonă, ci să îl deschidem spre oameni și evenimente capabile să îl transforme într-un centru cultural și educațional relevant în regiune”, spune Victor Paicu, Conacul Zăgujeni.
Un asemenea angajament, de a duce mai departe, de a păstra cu sfințenie și respect meșteșugiri și îndeletniciri vechi și-au asumat și meșterii populari și artizanii care vor fi prezenți la prima ediție a Festivalului Zestrea, unde toți cei care vor trece pragul Conacului Zăgujeni se vor putea bucura de o adevărată expoziție în aer liber de minunate obiecte făurite din lemn, lut sau chiar pănuși, dar și de adevărate minunății cusute cu migală sau de icoane pictate pe sticlă cu multă inspirație și har.
Meșterii populari și artizanii care au răspuns invitației noastre și care ne vor bucura cu prezența și obiectele meșteșugite ieșite din mâinile lor în cele două zile ale festivalului mărturisesc că au învățat arta sau meșteșugul de la părinții sau bunicii lor, parte a unei moșteniri care s-a transmis și îmbogățit de la o generație la alta. Cu toții împărtășesc, de asemenea, o anume bucurie de duce mai departe zestrea primită care vorbește despre tradiție și apartenență.
Vă invităm să descoperiți universul fascinant al creațiilor pline de inspirație și de frumusețe al meșterilor și artizanilor care vor participa la prima ediție a festivalului „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”:
Monica și Radu Dincă creează, în atelierul lor din București, lucrări religioase și decorative din sticlă, aducând la viață tradiții vechi prin tehnici deosebite. Cei doi meșteri sticlari realizează vitralii de mici și mari dimensiuni și pictează pe sticlă folosind tehnica tradițională tempera cu emulsie de ou și ulei. Icoanele lor sunt inspirate din izvoade de icoană țărănească din diverse zone și perioade, iar ramele din lemn sunt atent patinate cu ceară de albine colorată.
Miniaturile pictate pe sticlă reflectă motive tradiționale și religioase, fiecare simbol fiind însoțit de legenda sa, tradusă și în limba engleză. Vitraliile sunt realizate în tehnica Tiffany, folosind sticlă manuală colorată și cupru, iar micile vitralii pot funcționa atât ca obiecte decorative, cât și ca pandante unicat.
Toate obiectele lucrate de familia Dincă sunt obiecte de autor, unicate, realizate cu migală și cu mult drag. Viața lor gravitează în jurul acestei activități, iar bucuria și entuziasmul cu care creează se regăsesc în fiecare obiect creat.
Florin Cramariuc este un meșteșugar plin de viață care îmbină talentul și inspirația în crearea unor obiecte încărcate de poveste și tradiție. Cu o voioșie contagioasă, el transformă lemnul în creații care ne conectează la rădăcinile noastre, pentru că prin tot ceea ce face se citește nu doar dragostea față de meșteșugul lucrării lemnului, ci și dragostea față de tradițiile locale și frumusețea naturii. La festival, meșterul popular nu va aduce doar lucrări realizate cu atât de multă iscusință, ci și bucuria de a împărtăși povești fascinante cu vizitatorii.
Juliánna Bálint este o artistă dedicată, cunoscută pentru răbdarea sa în crearea jucăriilor și ornamentelor din pănuși. Pasiunea sa pentru acest meșteșug a început în copilărie și a fost revitalizată prin tehnicile învățate de la soțul său și de soacra sa. La „Zestrea”, dna. Balint va oferi vizitatorilor ocazia de a descoperi minunățiile ieșite din mâinile sale, precum și ateliere interactive pentru cei mici.
Liliana Ghilvacs este o ferventă promotoare a culturii populare autentice, specializată în ceramică. Obiectele sale unice, precum farfurii, căni și vaze, sunt realizate din lut și decorate cu simboluri inspirate din natură. Dna. Ghilvacs ne invită să explorăm creațiile pe care le va aduce la festival, care nu sunt doar decorative, ci totodată extrem de utile în orice casă.
Cu multă migală și dăruire, Maria Brete creează „ZoreleColorate”, bijuterii și accesorii tradiționale unice, îmbogățite cu motive cusute manual. Inspirată de amintirile din copilărie, când mergea cu mama la șezători, Dna. Brete a învățat meșteșugul de la femeile din comunitatea sa, afirmând: „Am „furat” lucrul, pentru că nu țin minte ca mama să fi zis «hai, Maria dragă, să-ți arăt cum». M-am pus și am văzut că știu.”
La „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, va aduce o gamă variată de produse unicat, perfecte pentru a fi oferite cadou sau purtate atât în fiecare zi, cât și cu ocazia sărbătorilor: cercei, coliere, broșe, agrafe și butoni.
Rodica Sabadîș este meșter în podoabe și cusături tradiționale și vine din Țara Chioarului, județul Maramureș. Din pasiune pentru arta populară și meșteșugul autentic, de peste 12 ani, lucrează cu dedicare și inspirație podoabe specifice regiunii Maramureș, zonă în care a crescut și a învățat diverse meșteșuguri, dintre care cel mai drag îi este confecționarea podoabelor. Creațiile dnei. Sabadîș readuc la viață acele podoabe care se purtau cu „un motiv, o credință, o însemnătate”, exprimând totodată dorința meșterului de a transmite tinerei generații dragostea și respectul față de bogata noastră moștenire culturală. O parte dintre modelele realizate sunt inspirate din fotografii vechi de familie, precum și din diverse obiecte țesute și costume populare, incluzând motive florale și simboluri abstracte, cum ar fi elemente cosmice (luna, stelele), elemente zoomorfe (coarnele berbecului, creasta cocoșului) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale acestora).
Familia Mirescu a început să cultive lavandă în urmă cu trei ani, mai mult din dorința de a rămâne activi odată cu pensionarea. Grație încurajărilor venite din partea copiilor lor și a sprijinului primit din partea unui prieten, au descoperit un univers plin de culoare și parfum. Au început să se documenteze din ce în ce mai mult și, totodată, să experimenteze prin realizarea a diferite produse – săpunuri, lumânări parfumate etc. – pe bază de ulei de lavandă. A urmat participarea la numeroase târguri și evenimente și, odată cu acestea, o intensificare a activității lor și chiar o preocupare constantă în privința diversificării în viitorul apropiat a produselor pe care le oferă.
Vă așteptăm cu drag la „Zestrea – Festival de Arte și Bucurii”, un eveniment prin care, fiecare dintre cei prezenți, ne ținem de promisiunea de a duce mai departe ceea ce am primit drept moștenire.
Informații despre programul Festivalului și invitații din zonă, dar și din întreaga țară, sunt disponibile pe pagina de Facebook a Conacului: https://www.facebook.com/profile.php?id=61564317612659.
Comuna Constantin Daicoviciu, cu sediul în Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras –Severin, primariacavaran@yahoo.com are 2 proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) respectiv:
1 „MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE PRIN DOTAREA CU MOBILIER ADECVAT ȘI ECHIPAMENTE DIGITALE A ȘCOLILOR DIN COMUNA CONSTANTIN DAICOVICIU, JUDEȚUL CARAȘ – SEVERIN”
2 „RENOVARE ENERGETICĂ MODERATĂ A CLĂDIRII PRIMĂRIEI CONSTANTIN DAICOVICIU, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN”
1. Informații generale privind autoritatea contractantă, în special denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, numărul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoană de contact: Comuna Constantin Daicoviciu, cu sediul în Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras –Severin, tel/fax: 0255510126, primariacavaran@yahoo.com.
2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat:
Închirierea unei suprafețe totale de 1026,87 hectare pășune comunală, formată din 35 (treizecișicinci) loturi: Lot nr. 1 – Pășunea Constantin Daicoviciu, în suprafață de 21,55 ha, situată în parcela u.a. 14A, 14D, 14B, 14C, Lot nr. 2 -Pășunea Constantin Daicoviciu, în suprafață de 37,05 ha, situată în parcelele u.a. 14D, 14B, 13B, 14C,12A, Lot nr.3 – Pășunea Constantin Daicoviciu în suprafață de 28,5 ha, situata în parcelele u.a. 12D, 12C, Lot nr.4 – Pășunea Constantin Daicoviciu în suprafață de 20 ha, situata în parcelele u.a. 12A, 12B, Lot nr.5 – Pășunea Maciova în suprafață de 66,6 ha, situaae în parcelele u.a. 18B, 19, Lot nr.6 – Pășunea Maciova în suprafață de 21,2 ha, situata în parcela u.a. 23, Lot nr.7 – Pășunea Maciova în suprafață de 13,9ha, situata în parcelele u.a. 18C, 17, Lot nr.8 – Pășunea Maciova în suprafață de 15,5 ha, situata în parcelele u.a. 18A, 20, Lot nr.9 – Pășunea Maciova în suprafață de 25 ha, situata în parcela u.a. 24, Lot nr.10 – Pășunea Maciova în suprafață de 24,7 ha, situata în parcelele u.a. 21,23, Lot nr.11– Pășunea Matnicul Mare în suprafață de 49,13 ha, situata în parcelele u.a. 2C, 2D, 2A, 2E, Lot nr.12– Pășunea Matnicul Mare în suprafață de 204,27 ha, situata în parcelele u.a. 3C, 1B ,2B, 3D,1A, 4A,3A, 4F ,3B, 4B,4C, 4D ,4E, 3D , Lot nr.13– Pășunea Matnicul Mare în suprafață de 28,2ha, situata în parcelele u.a. 4D, 2G, 11, 2F , Lot nr.14– Pășunea Matnicul Mare în suprafață de 50,4 ha, situata în parcelele u.a. 2A, 2F,Lot nr.15– Pășunea Pestere în suprafață de 24,6 ha, situata în parcelele u.a. 16B, 15,Lot nr.16– Pășunea Pestere în suprafață de 22,6 ha, situata în parcelele u.a. 16C, 22B,Lot nr.17– Pășunea Pestere în suprafață de 4,9 ha, situata în parcelele u.a. 16A, 22A,Lot nr.18– Pășunea Prisaca în suprafață de 89,68 ha, situata în parcelele u.a. 5A, 8A, 8C, 10A, 5D, 25, Lot nr.19– Pășunea Prisaca în suprafață de 40,98 ha, situata în parcelele u.a. 8B, 26,Lot nr.20– Pășunea Prisaca în suprafață de 10,98 ha, situata în parcela u.a. 8B,Lot nr.21– Pășunea Prisaca în suprafață de 30,65 ha, situata în parcela u.a. 5A,Lot nr.22– Pășunea Prisaca în suprafață de 8 ha, situata în parcela u.a. 8A,Lot nr.23– Pășunea Prisaca în suprafață de 15,8 ha, situata în parcela u.a. 8A,Lot nr.24– Pășunea Prisaca în suprafață de 3,7 ha, situata în parcela u.a. 5B,Lot nr.25– Pășunea Prisaca în suprafață de 11,5 ha, situata în parcela u.a. 5C,Lot nr.26– Pășunea Prisaca în suprafață de 10 ha, situata în parcela u.a. 10B,Lot nr.27– Pășunea Prisaca în suprafață de 8,2 ha, situata în parcela u.a. 10B,Lot nr.28– Pășunea Prisaca în suprafață de 10 ha, situata în parcela u.a. 10B,Lot nr.29– Pășunea Zagujeni în suprafață de 26 ha, situata în parcelele u.a. 7C,7E,Lot nr.30– Pășunea Zagujeni în suprafață de 10,9 ha, situata în parcela u.a. 7A,Lot nr.31– Pășunea Zagujeni în suprafață de 13 ha, situata în parcela u.a. 7D,Lot nr.32– Pășunea Zagujeni în suprafață de 26,38 ha, situata în parcela u.a. 7B,Lot nr.33– Pășunea Zagujeni în suprafață de 4,66 ha, situata în parcelele u.a.7B, 6B,Lot nr.34– Pășunea Zagujeni în suprafață de 34,4 ha, situata în parcela u.a. 6A,Lot nr.35– Pășunea Zagujeni în suprafață de 9 ha, situata în parcelae u.a. 9C, aparținând domeniului public al comunei Constantin Daicoviciu, județul Caraş-Severin, conform Caietului de sarcini, HCL Comuna Constantin Daicoviciu Nr. 22 din data 29.04.2024 și conform O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
3. Informații privind documentația de atribuire: informațiile se găsesc în caietul de sarcini
3.1. Modalitatea sau modalitațile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la sediul Comunei Constantin Daicoviciu, Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras -Severin, contra cost.
3.2. Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul instituției de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire: Serviciul registratură, din cadrul Comunei Constantin Daicoviciu, Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras -Severin.
3.3. Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: Contravaloarea documentației de licitație cu anexele acesteia este de 100 lei pentru un exemplar și se va achita la caseria Comunei Comunei Constantin Daicoviciu, Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras -Severin.
3.4. Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 22.05.2024 ora 10.00
4. Informaţii privind ofertele: Conform caietului de sarcini
4.1. Data-limită de depunere a ofertelor: 30.05.2024 ora 09.00
4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: la sediul Comunei Constantin Daicoviciu, Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras -Severin – Registratură
4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: Oferta se va depune într-un 1 (unu) exemplar original
5. Data şi locul la care se va desfăşura sedinţa publică de deschidere a ofertelor: 30.05.2024, ora 10.00, la sediul Comunei Constantin Daicoviciu, Localitatea Cavaran nr 11, județ Caras –Severin.
6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, fax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei:
Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Caraș-Severin cu sediul în Reşiţa, Str. Horea nr. 2-4, cod poştal 320061, tel. 0255213304 fax 0255213135, email: ecris.115@just.ro
7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 08.05.2024
Apă și canalizare în localitățile Constantin Daicoviciu, Peștere, Maciova și Mâtnicu Mare
Modernizare drumuri comunale în localitățile Maciova, Mâtnicu Mare, Peștere
Complex de agrement în Constantin Daicoviciu
Numele satului a cunoscut în decursul istoriei mai multe forme: Caran, Caaran, Cauran, Cavaran, iar documentele în care au fost menţionate au fost atribuite, adesea, de către unii specialişti, istoriei oraşului Caransebeş, aflat la distanţă de cca 15 km. Dacă statutul localităţii în secolele XIII-XVI este încă incert din punctul de vedere al istoricilor, săpăturile arheologice efectuate în anii 1940 în locul numit prin tradiţie “cetate”, în imediata apropiere a satului, au evidenţiat fără dubiu existenţa unei biserici medievale. În 1974 numele localităţii a fost schimbat în “Constantin Daicoviciu”.